| [:: Colonia - un sistem de organizare politică ::] |
(c) 2004 kerygan.
decembrie 1989
Argument11 septembrie 2001 26 august 2004 În agonia noastră ne găsim Puterea... În durerea noastră ne găsim Compasiunea... În lacrimile noastre ne găsim Umanitatea... A fost odată ca niciodată un propliopitec care hălăduia pe podișurile Africii. Și a mai fost, cu zeci de milioane de ani în urmă, un accident - de natură încă nedeslușită - care a determinat în ADN-ul propliopitecului o mutație cu urmări cosmice: urmașii săi s-au născut cu numai 46 de cromozomi în celule. Așa a început, la scară planetară, giganticul marș triumfal al materiei vii către strălucitoarea rațiune. Urmașii propliopitecului ating stadiul de Homo erectus. Pornesc, bipezi, în exod către toate continentele globului. Pe drum își îndreaptă tot mai mult coloana vertebrală și, pe măsură ce înaintează, reflexe, imagini, sunete, mirosuri, percepții, senzații ciocănesc în scoarța lor cerebrală, o dăltuiesc, o modelează, adâncesc circumvoluțiuni, realizează sinapse, închid circuite și, pe neobservate, apare pe scena Terrei un fenomen de-a dreptul extraordinar: primul gând. Să se fi întâmplat asta la omul de Neanderthal sau la cel de Cro-Magnon? În orice caz, bipedul Homo sapiens a fost, timp de zeci de mii de ani, făptură gânditoare apoi o dată cu apariția lui Homo sapiens sapiens a devenit și creatura care a provocat cele mai multe dezastre singura creatură care își crează conflictele din incapacitatea sa de a se organiza într-un sistem politic adecvat firii umane. Ceea ce veți citi în acest document s-ar putea să vi se pară foarte aproape de regimurile totalitare (de fapt este unul), dar este singura cale prin care natura de animal a omului poate fi înfrânată. Colonia este o lume complet totalitară unde individul este subordonat societății Coloniei. Sistemul este construit astfel în mod deliberat pentru a elimina tulburările neîncetate și ucigașe din sistemul actual. Colonia La început se va crea un oraș, izolat prin toate modalitățile de civilizația umană înconjurătoare. I se va atribui un perimetru inițial adecvat locuirii a 10.000 de persoane, și un perimetru de dezinfecție - loc nelocuit și interzis oamenilor din jurul și din înăuntrul Coloniei. Pentru a elimina vechea mentalitate de animal a omului se va recurge la o modalitate inumană : prima generație a Coloniei va fi incubată, în principal din copii tineri cu vârste între 3-5 ani. Se recurge la această metodă pentru că este imposibil să schimbi comportamentul unor ființe omenești la scara unei singure generații. Pot fi impuse principii, dar dacă structurile mentale ale indivizilor rămân neschimbate, rezulatul va fi nul și neavenit. Faptul este testat prin eșecul relativ al tuturor teoriilor revoluționare ce au existat până în momentul actual și prin modul în care grupuri de inidivizi reușesc în mod regulat, cu timpul, să deturneze un curent de idei altruiste în profitul lor. Această idee nu are nimic specific nazismului sau oricărui sistem totalitar, cu toate că o găsim în toate acestea unde familia nu este considerată suficient de competentă ca să-i poată fi încredințată educația, îndoctrinarea copilului, în cazul nostru crearea mentalității unui locuitor al Coloniei. Copii vor fi luați din familii și li se vor furniza în centre specializate din cadrul Coloniei necesarul de educație, și concomitent mentalitate. Colonia va fi o societate care va pune accent pe științele umane, psihologice și sociologice, căutând o soluție globală care să împiedice repetarea greșelilor din sistemele politice cunoscute. Va exista, totuși, și științe dure, care să ducă la apărarea Coloniei cât mai bine de posibilele amenințări. În acest sector vor fi primiți doar coloniști care au trecut cu brio un examen psihologic riguros. Pentru a fi viabil din punct de vedere economic, acest sistem social se sprijină pe o gestiune informatizată în totalitatea Coloniei. Producția este în întregime controlată, inclusiv cea a nașterilor. Coloniștii nu se pot împerechea și procreea pe propriile decizii. Aceste operațiuni sunt bazate pe analize ale profilului psihologic al viitorilor parteneri și pe studii de compatibilitate între ei. Populația, în stadiul inițial al Coloniei, este de 10.000 de indivizi și nașterile sunt strict programate. Nevoile sunt acoperite astfel încât nici un individ să nu rămână fără o activitate. Indivizii, teoretic, sunt cu mult mai diferiți decât cei din sistemul actual: pe scurt, această Colonie funcționează ca un furnicar, o ființă vie gigantică. În interiorul unui cadru imposibil de depășit, dezvoltarea rămâne posibilă: pentru un om dintr-un sistem politic cunoscut, această viață ar fi probabil insuportabilă, dar Coloniștilor, nefiindu-le dată mentalitatea de pseudo-libertate, li se va părea sistemul ideal. Astfel, independența devine un cuvânt lipsit de sens. Nimeni nu se poate plimba în cadrul Coloniei fără ca computerul central să nu cunoască exact poziția. Mașina nu hotărăște nimic, ea doar observă și administrează. Pentru desăvârșirea unui astfel de sistem e necesar un sistem juridic. Pericolul imediat al totalitarismului este lumea privilegiilor : partidul, nomenclatura. Coloniștii pot evita această dificultate prin evaluarea în mod foarte fiabil a capacităților fiecărui individ, la naștere și în cursul dezvoltării sale. Colonia îi furnizează avantaje, s-ar putea spune, în natură. Coloniștii nu vor ști ce este proprietatea sau tezaurizarea. Această societate furnizează fiecărui individ din Colonie gratificație care depinde de ceea ce produce în mod efectiv, care este evaluată și comparată în raport cu ceea ce ar trebui în mod normal să producă în funcție de capacitățile sale. În măsura în care mijloacele de evaluare sunt fiabile, acest sistem garantează o dreptate socială, am putea zice, implacabilă. Se admite că există dezacorduri psihosomatice între indivizi, dar se decide o dată pentru totdeauna că aceștia sunt egali și că tratamentul ce le va fi rezervat va fi același dacă satisfac o anumită cotă corespunzând cu evantaiul lor de capacități psihosomatice. Să ne imaginăm o uzină care produce. Un individ cu capacități intelectuale limitate este folosit la transportarea produselor. În ciuda eforturilor care au putut fi făcute pentru dotarea acestui om cu cunoștințe sofisticate, neuronii lui plăpânzi nu i-au permis să învețe mare lucru. Altul, al cărui encefal a fost de la bun început mai bine înzestrat, și a urmat pregătirea corespunzătoare capacităților sale, conduce producția. Și amândoi au același nivel de viață. Dacă directorul ar ajunge în poziția în care să-și părăsească funcția și să devină manipulant, ar face o mare eroare: nivelul său de viață s-ar prăbuși imediat! Sistemul Coloniei ar oferi o plajă care îi dă individului posibilitatea să se dedea unei anumite leneveli, dar, dincolo de o anumită limită a lenevelii, inconfortul rezultat ar deveni mult prea mare: lenea totală, parazitismul nu va fi tolerat de ceilalți coloniști. Va exista, bineînțeles, o anumită delicvență, deși nu se poate specifica procentajul. Și în Colonie se pot comite asasinate, acte barbare, dar, dat fiind că computerul central îți cunoaște în orice timp poziția și activitatea, vei fi imediat prins. În acest stadiu, societatea intră în mod simbolic în posesia acestor indivizi, care nu mai sunt din acel moment cetățeni cu drepturi egale ca și ceilalți. Nu se fac grațieri. Condamnații pe viață vor fi folosiți drept cobai umani, dar, precizez, că e vorba de experimente în urma cărora integritatea lor fizică și mentală nu este compromisă. Probabil calmul din acest document vă dă fiori reci pe spate. În societatea Coloniei, individul este total subordonat imperativelor totalitare, așa cum poate să fie o celulă într-un organism viu. Pentru cei care așteptau să găsească în acest document un model edenic, decepția, probabil, a fost foarte mare. Sigur, natura este omniprezentă, iar coloniștii trăiesc în simbioză cu ea. Habitatele sunt dispersate iar lumile concentraționare sunt proscrise. Calitatea vieții este optimizată și nevoile individului satisfăcute. În sistemul actual nu putem să spunem că se-ntâmplă la fel, iar societățile noastre își etalează zilnic nedreptatea și acțiunile coercitive și despotice. De ce se poate spune că acest sistem este viabil? Datorită feed-back-ului care asigură stabilitatea și echitatea într-o societate. Până-n prezent, marxismul și-a demonstrat incapacitatea de facto de a aduce oamenilor fericirea. Capitalismul nu poate nici el să pretindă acest lucru, libera întreprindere constituind poarta deschisă tuturor exceselor. Societățile bazate pe dogme religioase integriste nu fac nici ele mai multe parale. Dacă uneori ele propun soluții care îndeamnă la altruism și limitează unele excese, în schimb vehiculează alte fațete care par ciudat de înapoiate față de evoluția și de progresul valorilor umane. Să zicem că defectul lor major e scleroza, incapacitatea de a evolua, dogmatismul lor funciar, deseori orb în fața oricărei realități. În fine, nici Colonianismul nu oferă fericirea, dar fiindcă indivizii acestuia nu au fost învățați cu acest concept, se poate spune că fericirea există doar în iluzie. Coloniștii În viața unui Colonist umorul este absent cu desăvârșire. Este foarte probabil ca în cadrul Coloniei să nu apară niciodată artele plastice sau muzicale. De asemeni conceptul de artă arhitecturală este pentru ei literă moartă - ceea ce nu este practic nu este acceptat. Pe măsură ce vor evolua în științele umane, psihologice și sociologice, limbajul unui Colonist va corespunde unei duble codificări :semantică și frecvențială. Pe scurt, două tipuri de discursuri pot fi simultan codificate în aceeași conversație. Acest lucru se poate datora dualității anumitor concepte umane, spre exemplu dualitatea scurgerii timpului : trecut- > viitor și viitor->trecut. Acest limbaj va fi o adevărată performanță când se va descrie un astfel de concept. Se va recurge la acest tip de limbaj, odată ce Coloniștii vor realiza că limba lor naturală (cea a oamenilor de dinafară), este inadecvat să ia în sarcină o astfel de realitate. Fiind vorba de timp, noi putem concepe într-un mod lamentabil orientarea inversă viitor->trecut, din perspectiva propriei noastre orientări trecut->viitor. La fel, nu ne putem imagina simultan un tirbușon și imaginea lui într-o oglindă. Acest tip de limbaj le va permite destule acrobații, o simultaneitate de gânduri. Acest cuvânt îl pun în mod deliberat la plural. El permite înglobarea unei realități bisincronice, o lectură a realului în cele două sensuri ale fluxului temporal. E posibil ca acest limbaj să fie un progrs esențial nu numai în științele umane, dar și în cele dure. Prin acest limbaj Coloniștii vor putea transmite două mesaje odată, ca să vorbească simultan de două lucruri diferite, dar care sunt într-un anume mod legate. Profesorii pot astfel să țină cursuri de geografie-chimie în aceeași oră, în aceeași secundă. Coloniștii au totuși două emisfere cerebrale. În prezent se crede că emisfera stângă se consacră gândirii logice, raționale, limbajului și că emisfera dreaptă este mai inclinată spre intuiție, imagini, imaginar, ceea ce ar putea fi numit de către oamenii de din afară irațional. Care este situația în cazul Coloniștilor ? Cum va lucra masa lor encefalică ? În momentul de față oamenii au un limbaj și o gândire dublă. În vorbele noastre se exprimă în același timp conștientul și inconștientul. Frazele și scrierile noastre conțin un întreg plan obscur, ascuns, codificat. Arta este unul dintre modurile de expresie, de criptare a acelui versant cunoscut doar de subconștientul nostru. Avem nevoie de artă ca să-l exprimăm. Pe scurt, avem o imaginație puternică și activă. Nu la fel stau lucrurile și cu Coloniștii. Fiind crescuți în spirit practic ei trăiesc după deviza: ce nu este practic nu-și are rostul. În textele Coloniștilor, imaginile vor exista doar ca schițe, fiind aproape absente, deoarece mesajul poate fi transmis mult mai bine printr-un limbaj, nu alfabetic, ci un amestec de expresii alfabetice și de ideograme. Mașinile avansate de calcul (M.A.C.) vor fi exemplul concret al limbajului lor. Din dorința de a produce ceva practic, acestea nu sunt nici digitale, nici analogice, sunt și una și alta în același timp. Din punct de vedere istoric, cele două tipuri de m.a.c.-uri (computere) s-au dezvoltat împreună, dar digitalul putând fi asociat unui limbaj de programare, în general, a luat-o repede înaintea analogicului, digitalul devenind partea rațională iar analogicul devenind partea efectoare. Se poate zice că va exista o nouă similitudine între forma verbală de exprimare, modul de scris, modul de gândire și structura computerelor. Peste tot lucrurile vor fi la vedere, raționalizate. Coloniștii vor mânca ca să se hrănească, ca să furnizeze corpului proteinele de care are nevoie, și nu pentru a-și satisface vreo poftă umană. În Colonie se va ucide doar în cazul în care persoana respectivă nu își câștigă dreptul de existență. Cei ce vor ucide vor fi condamnați doar dacă au acționat din impuls animalic de atac. Coloniștii vor întreține relații sexuale doar pentru a traduce o realitate biologică și metafizică, pentru a se supune unei legi naturale. Se poate spune că nu se poate să fii atât de ingenuu - doar dacă nu cumva ai un creier diferit -, să fii lipsit de ceea ce noi numim intuiție. În cercetările ce vor urma asupra comportamentului uman, un Colonist se va putea înșela. Aceasta din cauză că iraționalitatea oamenilor va fi cu totul absentă din gândirea unui Colonist. Chiar și metafizica e raționalizată și seamănă cu o notiță tehnică. Revolta este absentă sau tratată ca o patologie. Educația în cadrul Coloniei va fi prezentă ca o condiționare pavloviană. Acesta este prețul bunăstării. Referitor la Coloniști putem vorbi de o altă logică. Poate de aceea tehnologia dezvoltată în interiorul Coloniei va fi cu mult diferită de cea dezvoltată înafara Coloniei. Diferența dintre mentalitate va fi și mai mare. Cât privește dialogul dintre un vechi om (om actual) și un Colonist, este ca și cum omul ar discuta cu un furnicar S-ar putea crede că Coloniștii nu vor fi altceva decât niște roboți: nimic mai greșit decât această concluzie. În Colonie există libertate, dar o libertate practică. Nimeni nu va face ceva dacă rezultatul nu-și are aplicație. Prin intermediul Computerului Central, Coloniștilor li se va indica modul în care trebuie să-și dezvolte comunitatea: asigurarea hranei, cercetarea tehnologică pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și apărarea Coloniei. Astfel, de-a lungul generațiilor de Coloniști, li se va putea expune lecții asupra istoriei umane, cât și crearea Coloniei. Acest lucru va dura probabil trei sau patru secole, pentru ca cel puțin patru generații de Coloniști să fi existat, și astfel să fi fost creată mentalitatea adecvată colonianismului. Dacă, în prostia lor, oamenii nu s-au autodistrus, se va încerca integrarea Coloniștilor în societatea umană. Integrarea, cu toate că un colonist pare omul ideal, nu va fi fără probleme. În cele aproximativ cinci secole care vor trece este foarte posibil ca societatea umană să fie formată doar din câteva formațiuni politice: niciodată mai puțin de două, deoarece, fără existența unui sistem totalitar ori monarhic, democrația nu poate supraviețui decât în mod concurențial. În cazul în care oamenii au trecut la un sistem totalitar, coloniștii vor întâlni și aici dificultăți: un colonist nu poate accepta o grupare de oameni favorizată, spre exemplu partidul sau familia regală. Integrarea Coloniștilor în societatea umană nu va fi niciodată posibilă, dar Colonia va putea exista ca un stat de sine stătător: furnicarul a permis dezvoltarea tehnologiilor, cel mai probabil fiind diferită de cea umană, și de asemenea perceperea asupra existenței Coloniștilor: un colonist va ști întotdeauna că scopul său este asigurarea prosperității și securității, eventual, a Coloniei. Contra- Argument Insist să spun că acesta nu poate fi luat ca model propriu-zis. Există destule defecte care trebuiesc corectate. O soluție profitabilă în model teoretic se poate dovedi total neadecvată în model practic: fapt demonstrat de toate ideologiile privind organizarea politică, aduse la suprafață de-a lungul timpului. Bibliografie studii asupra: > matematicii (psihologiei) maselor - concept introdus de Isaac Asimov > lucrării Orașul de Cristal - model de oraș-eden conceput de adela > marxismului, capitalismului, monarhismului Addenda adela Acest sistem, așa cum a spus și kerygan, nu este perfect. Și nu va fi niciodată perfect. Cea mai mare problemă a acestui document este crearea mentalității unui Colonist. Același lucru l-am întâlnit și eu când am dezvoltat ideea Orașului-Eden, Crystal. Crystal trebuia să fie un oraș în care să nu existe violență. Dar aici apare întrebarea: cum putem elimina violența din spiritul uman? Soluția propusă de mine era aceea de a asigura satisfacerea tuturor dorințelor locuitorilor. Dar, dacă ne gândim mai bine, acest lucru va duce la excese, oamenii fiind învățați să dorească mai mult decât au. Să spunem că nemulțumirea este o caracteristică a omului prezent. Soluția propusă de kerygan are și ea defectele sale. Copiii de 3-5 ani au deja un sistem de valori în subconștientul lor, deși încă nu-și dau seama de el. Se pot utiliza însă copii de până într-un an, crescuți în spirit de colonist. Atunci când își vor pune întrebarea de unde au apărut - dacă își vor pune cândva această întrebare -, pentru a evita un eventual șoc, li se va spune că sunt urmașii oamenilor. Nu li se va spune că oamenii mai există încă. Cine-i va învăța tot ce trebuie știut? Limba pe care o vor vorbi? Acestea sunt două întrebări esențiale. Să spunem că mașinile, pare prea science-fiction, deși este foarte probabil și chiar indicat. Să zicem că roboții cu creier pozitronic din romanele lui Isaac Asimov ar fi cei mai indicați pentru aceasta. De asemenea Legile lui Asimov vor fi aplicate și aici, atât la coloniști, cât și la inițiatori ( roboții lui Asimov). La acestea se vor mai adăuga câteva legi. Aceste legi ar suna astfel: 1. cercetarea fără ca rezultatul să-și aibă aplicabilitate nu este permisă. 2. contactul dintre coloniști trebuie să se facă doar la locul de muncă, și cât mai puțin posibil. Între aceștia nu se vor schimba decât informațiile necesare ca activitatea pe care o întreprind să nu aibă de suferit. Pentru a înțelege mai bine ceea ce vrem să explicăm în acest document vă propun să citiți Soarele Gol (The naked Sun) de Isaac Asimov. De ce nu sunt folosiți roboții la muncă? Pentru a evita ceea ce se-ntâmplă pe Solaria (op. cit.) unde oamenii nu mai pot lua contact cu ceilalți, crezând că aceasta este o necuviință, asemenea nouă care credem azi că este necuviincios să mergi gol pe stradă. Doar că acest gând a fost amplificat. Și astfel, pe Solaria, când este nevoie de un nou om, actul de creare se va desfășura cu greu, chiar cu traume. De aceea Coloniștilor li se permite interacțiunea doar pe timpul activității de producere: ca să vadă, să dorească, dar să nu li se pară adecvat ceea ce vor, și astfel să nu-și exprime dorințele niciodată față de ceilalți Coloniști. Să ne gândim puțin la comunism și la revoluțiile din 1989. Nu se poate spune cert că au fost revoluții, dovezi recente arătând mai degrabă către o lovitură de stat. Oamenilor care au trăit în acest sistem nu le putea veni această idee: fiindcă ei nu știau ce este capitalismul, și se mulțumeau cu ceea ce aveau. Fapt demonstrat astăzi de cei care au trăit pe vremea comunismului: se lasă conduși de oricine le promite ceva mai bun și în cazul în care sunt persecutați de către anumite firme, ei dau vina tot pe stat: nu-și dau încă seama că statul este doar o iluzie: singurii bani care ajung la stat sunt impozitele, iar din impozite se plătesc am deviat de la subiect. Sper că am putut să mai clarific situația. Desigur, celebra întrebare: Ție ți-ar plăcea să trăiești în Colonie? Nu, vă răspund. Și la fel și kerygan. Noi am fost învățați să nu ne supunem capriciilor societății. Dacă am fi fost crescuți în Colonie, altfel ar fi stat lucrurile. Nu puteam bănui existența celorlalte forme de organizare. Nu le-am fi putut găsi rostul, așa cum nici voi nu puteți găsi rostul Coloniei. Noi am fost învățați să nu ne supunem societății, fapt dovedit prin elaborarea lucrărilor Coloniei și Crystal. M-am decis să fac aceste comentarii pe baza acestei lucrări fiindcă mi se pare un început bun și multe lucruri de aici sunt foarte logice și nu contradictorii. Este greu să explicăm, atât pentru mine cât și pentru kerygan, dar de fapt ceea ce vi se pare o contradicție, un paradox, este un paradox logic creat din incapacitatea oamenilor de a manipula gândurile. Putem părea ipocriți prin faptul că interzicem multe lucruri fără de care noi nu putem să trăim, dar prin ipocrizie se poate naște un lucru bun. Amândoi recunoaștem că acest sistem este departe de a fi acceptabil, viabil, dar poate fi luat ca exemplu și creat un sistem în care într-adevăr omul să fie principala verigă. |